„Este iubirea o arta? Atunci, ca orice arta, ea necesita cunoastere si stradanie. Sau este ea oare o senzatie placuta, doar un accident in experienta noastra, ceva peste care cineva da din intamplare, daca are noroc?”

Aceasta este idee de baza a cartii lui Erich Fromm, Arta de a iubi.

Mandatory Credit: Photo by Andrew „Ce vor femeile”

„Iubirea nu este in primul rand o relatie cu o anumita persoana. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determina relationarea unei persoane cu lumea ca intreg… Daca cineva iubeste doar o alta persoana si este indiferent fata de restul semenilor sai, iubirea sa nu este iubire, ci atasament simbiotic sau autocentrare amplificata.„

Sociolog si psihanalist de renume, Erich Fromm a prevazut acum mult timp teoria contemporana conform careia dragostea „este o comuniune cu conditia pastrarii propriei integritati.” Iubirea nu inseamna a primi ceva, ci a oferi! Iubirea nu inseamna a lua ceva pentru a scapa de nesiguranta, ci de a urmari crearea unui ideal in cuplu, acela de a iubi in cealalta persoana intreaga omenire.

Deci, marea dilema apare atunci cand ajungem sa credem ca iubirea inseamna sa fim iubiti, cand dorinta noastra de relatie apare din nevoia de a primi afectiune. Cand credem ca asta este dragostea reala, ne epuizam incercand sa descoperim cum sa ne facem demni de iubire, cum sa il facem pe partener sa ne iubeasca.

Barbatii si femeile au cai diferite de a isi atinge acest tel ideal.

Barbatii, in special, cred ca vor cuceri femeile si vor fi demni de iubit daca vor avea succes in cariera, daca vor detine putere, bani si o pozitie importanta in societate.

Femeile, in special, cauta orice modalitate de infrumusetare, incercand sa devina atragatoare: sa aiba un corp bine lucrat, o fata fara imperfectiuni, haine in trend si accesorii diverse.

„What women want” movie

Daca acestea erau teoriile lui Fromm acum 50 de ani, astazi putem spune ca exista o tendinta de inversare a tehnicilor.

Barbatii petrec ore in sir la sala, la cosmetica, in solare, la frizerie, in magazine sau cumparand online haine mai mult sau mai putin masculine ca sa isi creeze un look cat mai atragator pentru sexul opus, devenind uneori o combinatie intre feminin si penibil, finalizata in zeci de selfi-uri.

Femeile, la randul lor, isi construiesc corpuri masculine, pline de muschi, epateaza prin pozitia sociala si isi ademenesc barbatii printr-o situatie financiara buna. Renuntand la rochii si la tocuri, optand pentru tatuaje, adidasi, blugi largi si tricouri fade, insistand sa le aratam barbatilor ca suntem mai destepte, mai evoluate, am devenit si noi, ca femei, o combinatie ciudata de fiinte cand sensibile, cand dure.

Nu ne mai lasam cucerite, pentru ca suntem independente si putem cuceri si singure! Apoi ne plangem ca barbatii nu mai sunt ce au fost pe vremuri cand, probabil, femeile isi pastrau o alura feminina, lasandu-i pe ei sa fie barbati. Eu, personal, nu cred in toata povestea cu egalitatea intre sexe, ci intr-un dans elegant si echilibrat, in care fiecare partener isi gaseste linistea si fericirea, evitand un razboi al ego-ului inutil.

Alte cai comune de a deveni atractivi pentru sexul opus sunt un amestec de popularitate si senzualitate: ne cultivam maniere placute, avem conversatii interesante… Fromm mai precizeaza si ca devenim „modesti, indatoritori, inofensivi„, dar acest lucru este pe cale de disparitie astazi cand este la moda sa fii opulent, superficial, laudaros si agresiv, atat prin comportament cat si prin tinuta si atitudine.

Cealalta teorie despre problema care apare in iubire atunci cand asteptam sa fim iubiti si nu stim sa oferim iubire este legata de a trata iubirea ca pe un obiect si nu ca pe o facultate, o capacitate pe care o putem avea sau o putem cultiva. Dar aceasta premisa va fi subiectul unui alt articol.

Imaginile – sursa: „What women want” cu Mel Gibson si Helen Hunt.

xoxo