mai 13, 2018by Roxana Ostroveanu269 de comentarii& OTHER STORIES

Cum iubesc parintii vs. ce inteleg copiii

Cu o curiozitate de netagaduit am citit carti si am ascultat povestile unor oameni din diverse medii, de diverse varste, in diferite momente ale vietii si – esential – cu diverse statuturi; dar nu acel statut impus de normele societatii, ci acel statut al individului: mama, sotie, tata, copil, etc. Am trecut de 34 de ani ca sa ajung, intr-un final, sa inteleg cate ceva din dragostea neconditionata pe care o resimt parintii fata de copiii lor. In concluzie, am ajuns sa ma gandesc ca de aici provin, probabil, cele mai multe esecuri ale noastre ca parteneri, ca prieteni, ca parinti, la randul nostru.

Ce inseamna „neconditionat”? Ar fi o explicatie pe cat de simpla, pe atat de complexa, in realitate: fara a pune conditii.

Cu toate acestea, ne uitam in jur si realizam ca doar atunci cand copiii sunt mici si nu au inca formata propria personalitate: de multe ori doar atunci ii putem iubi neconditionat. Apoi, daca privim in urma, putem observa cum aceasta stare de fapt naturala se deterioreaza. Copiii incep sa isi traseze propriile placeri. Propriile dorinte. Propriul stil vestimentar. Brusc, din toata acea dragoste neconditionata mult trambitata prin felicitari, citate, poezii… ramane doar o lista interminabila de conditii: te simti iubit de catre parinti doar daca te porti frumos, daca inveti bine, daca mananci cat si cum trebuie, daca vii acasa la o ora rezonabila, daca ai prietenii pe placul parintilor, daca te imbraci cum si-ar dori ei, daca iesi cu cine vor ei, etc…

Toate aceste conditii au ca motiv inevitabil nevoia parintelui de a „dori binele” copilului. Fara ca multi dintre acestia sa aiba timp si rabdare sa isi cunoasca copilul si sa afle care sunt, intr-adevar, necesitatile lui, sau lucrurile care l-ar face fericit. Sau, de si mai multe ori, fara ca acesti parinti sa isi cunoasca singuri calea catre fericire sau sanatate: copilul trebuie sa manance „bine”, desi nici multi dintre acesti parinti nu stiu ce inseamna un stil de alimentatie sanatos; copilul trebuie sa vorbeasca frumos, desi in anturajul parintilor se lasa uneori la o parte orice urma de educatie; copilul trebuie sa invete bine, desi este evident ca parintii nu au fost elevi exemplari, etc. Si, atunci cand copilul iese din aceste tipare conditionate, parintii incep sa isi arate dezamagirea: ei nu l-au crescut asa, si acest copil este departe de a fi ceea ce si-au dorit.

Un sir interminabil de conditionari care afecteaza in cele din urma mesajul sublim al dragostei neconditionate.

Un copil are nevoie sa se simta iubit: aceasta este conditia de baza pentru a dezvolta in el apoi urmatoarele dorinte – de inteles si poate perfect justificate – ale unui parinte. Copilul simte nevoia sa fie acceptat asa cum este si, de preferinta, doar indrumat, umar la umar. Invatat, certat, orientat catre calea „dreapta”, dar iubit de fiecare data.

Cand copilul se dezvolta diferit fata de dorintele parintilor, se acumuleaza o tensiune in care apar sentimente care de care mai neclare si deloc benefice: nemultumirea, dezamagirea, tristetea, singuratatea, neadaptarea, instrainarea, dorul, apoi frustrarea si, uneori, chiar si ura dusa la extreme. Sentimente pe care acest copil le va transmite in relatiile lui afective, de iubire, de prietenie sau la munca. Sentimente care nu aduc niciun beneficiu nici parintilor care s-au straduit sa il creasca cu eforturi si griji multiple. O inlantuire de repercursiuni care, de cele mai multe ori, pot fi rezolvate cu acceptarea si cu iubirea neconditionata. Abia atunci legea compensatiei are sanse sa fie de partea acestor parinti: sa primeasca de la copiii lor ceea ce le-au oferit. Empatie, nu judecata. Grija, nu neglijenta. Rabdare, nu agresivitate. Dragoste, nu indiferenta. Timp de calitate, nu franturi de momente.

Osho – cateva citate din cartile lui despre iubire:

  • „Atunci când iubeşti, eşti plin de bucurie. Când nu poţi iubi, nu ai cum să fii fericit. Bucuria este o funcţie a iubirii, o umbră a acesteia. Ea urmează pretutindeni iubirea.”
  • „Fericirea urmează pretutindeni iubirea, indiferent dacă aceasta din urmă este returnată sau nu sau dacă celălalt îi răspunde cu aceeaşi monedă. În aceasta constă rezultatul iubirii, în faptul că valoarea ei este intrinsecă. Ea nu depinde de răspunsul celuilalt, ci vă aparţine în întregime dumneavoastră. Nu contează nici pe cine iubiţi: poate fi un câine, o pisică, o piatră sau un copac.” – Farmacie pentru suflet
  • „Dragostea este cea dintâi uşă. Prin ea, poţi păşi în afara timpului. De aceea oricine vrea să fie iubit, oricine vrea să iubească. Şi nimeni nu ştie de ce este dată atâta importanţă dragostei, de ce există o tânjire atât de adâncă după dragoste. Şi, fără să o cunoşti bine, nu poţi nici să iubeşti, nici să fii iubit, întrucât dragostea este unul din cele mai profunde fenomene de pe pământ.”

Va astept cu noi citate care v-au facut sa va opriti pret de cateva secunde si sa realizati ca, in viata, totul este  despre iubire. Al meu este un vers din Dan Millman:

„Iubirea este singura realitate care exista.”

xoxo

Share: